Duminică 16 mai 2010, am participat la slujba Sfintei Liturghii oficiată la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, de Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu Preasfinţitul Episcop Ioachim Băcăuanul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului.

Cuvântul de învăţătură rostit celor prezenţi de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian a fost urmat de slujba de pomenire a Episcopului Melchisedec Ştefănescu şi a celor care, împreună cu dânsul, au slujit şi au activat cu diferite funcţii în viaţa Eparhiei Romanului şi Bacăului.

Frumoase cuvinte, elogii în versuri, au fost rostite la mormântul Episcopului Melchisedec Ştefănescu, considerat părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.Citez:

“...Dar vino Părinte în ceasul din urmă,

Coboară-ţi privirea blajină spre noi.

Credinţa-i puţină şi trudnica-ţi turmă

Cuprinsă-i de noapte de griji şi nevoi.

Alină-i durerea ce-amarnic o roade,

Credinţa-ntăreşte-o în sufletu-i iar,

Rămâi ca pe vremuri păstor de noroade

Şi paznic al crucii de veac, făurar.

Copiii te-aşteaptă cu drag în grădină,

De veghe stau alţii în capela-ţi mormânt,

Ei vin să le dai mai departe lumină,

Să-ţi soarbă privirea şi glasu-ţi de Sfânt.

Ascultă-le ruga, chemarea şi dorul

Abate-le paşii din drumul spinos,

Te cheamă copiii, te cere poporul,

Le fii călăuză şi stâlp luminos….”

În încheiere Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian a rostit, în memoria Episcopului Melchisedec Ştefănescu, epitaful scris de poetul Ioan Nenitescu:

“ In moarte nu toţi murim,

Cum în trai nu toţi trăim.

De vreţi morţi să nu muriţi,

Cătaţi vii ca să trăiţi.”

Mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia ce m-a făcut părtaş la aceste momente de aleasă trăire spirituală.